13 ianuarie, 2010

O ultima dorinta...

I-as aduce lunii-n fata
Toate razele de soare,
Sa ma ia de la fereastra
Sa ma duca-n zbor pe mare.

Sa simt ud pe sub picioare
Nisip ratacit de ape,
Sa simt valuri racoroase
Ce se zbat mereu in noapte.

As ruga-o sa ma duca,
In padurea cu brazi albi,
Unde timpul se opreste
Oricand ai vrea sa mai stai.

Apoi i-as sopti usor
Sa m-aduca iar acasa,
Sa ma lase langa pat,
S-o privesc de la fereastra...

Un comentariu: